”Cuvintele știu despre noi lucruri pe care noi nu le știm despre ele.” (Rene Char)
Cum ”nu” ne pune piedică
“Ai grijă să nu te împiedici!”, îmi spunea mama adesea, în copilărie. Și ca un făcut, de cele mai multe ori mă împiedicam. Ți s-a întâmplat și ție? Și nu îți explici fenomenul? Creierele noastre tind să perceapă mesajele comunicate în termeni pozitivi, susțin cercetătorii. Astfel ”Ai grijă să nu te împiedici” se transformă în ”Împiedică-te”, ”Nu-ți face probleme” în ”Fă-ți probleme”, ”Nu mai țipa” în ”Țipă” ș.a.m.d. Soluția pentru o comunicare eficientă este să transformi structurile negative în corespondențele lor pozitive: ”Pășește cu grijă”, ”Te vei descurca”, ”Te aud mai bine atunci când nu țipi”.
”Dar” te contrazice
”Mă bucur că ai luat nouă la matematică, dar va trebui să muncești mai mult pentru că tu ești de zece.” Te-ai prins deja că bucuria nu-i chiar așa de mare. ”Dar” are proprietatea de a contrazice cuvintele care îl preced. Și dacă îl folosești frecvent, ceilalți s-ar putea îndoi de credibilitatea ta. Soluția pentru a elimina această natură neconvingătoare a mesajului de tipul ”da, dar” este să cauți să-l înlocuiești pe ”dar” cu ”și”: ”Mă bucur că ai luat nouă la matematică și sunt convinsă că pregătindu-te mai mult, vei lua zece.”
Eșecul lui ”voi încerca”
”Voi încerca să îți înapoiez cartea până luni”, adică voi încerca, dar nu sunt sigură că voi reuși. ”Voi încerca” introduce ideea de eșec, ba chiar îl legitimează. Spunând ”voi face” nu doar că îți securizezi interlocutorul, dar te și automotivezi să treci la acțiune.
Onestitatea și ”ca să fiu sincer”
”Ca să fiu sincer, am uitat că azi mă așteptai mai devreme acasă”. Să înțeleg cumva că data trecută nu ai fost sincer? ”Ca să fiu sincer” este un clișeu de limbaj care îi creează interlocutorului tău spațiu pentru a deveni circumspect. Un om integru spune adevarăul fără a folosi garanții de genul ”ca să fiu sincer”, ”pe onoarea mea”, ”pe cuvântul meu” etc. Așa că, renunță la declarațiile de sinceritate și spune adevărul.
Acestea sunt doar câteva exemple pentru felul în care cuvintele se pot întoarce împotriva noastră și a interlocutorului nostru, atunci când le folosim fără pricepere. Cuvintele au puterea de a încuraja, liniști, sau dimpotrivă descuraja, neliniști și de a determina comportamente pozitive sau negative.
Bibliografie: Nuță, A. (2002), Psihologia comunicării în cuplu, Ed. Sper Prutianu, Ș. (2004), Antrenamentul abilităților de comunicare, Ed. Polirom Salome, J., Galland S. (2007), Dacă m-aș asculta m-aș înțelege, Ed. Curtea Veche Walter, G. (2003), Influența limbajului pozitiv, Ed. Curtea Veche